"Cazurile semnificative" rezolvate de Avocatul Poporului in 2003 - primirea unor raspunsuri pe care autoritatile uitasera sa le comunice cetatenilor Avocatul Poporului este o institutie de import. Pentru ca a functionat cu succes in Vest, Uniunea Europeana ne-a recomandat si noua s-o adoptam. In prima forma a legii de functionare a Avocatului Poporului se specifica dreptul tuturor romanilor de a se plange acestei institutii daca li s-a incalcat vreun drept, dar nu mai tarziu de un an de la data incalcarii. Ulterior, legea a mai fost modificata de doua ori, conferindu-i Avocatului dreptul de a sesiza asupra propunerilor legislative neconstitutionale si de a inregistra firmele care folosesc date personale ale cetatenilor. Pana acum, institutia nu s-a remarcat cu nimic si este de inteles. In Suedia, de pilda, Avocatul Poporului actioneaza in instanta ca acuzator, aparand drepturile cetatenilor considerati lezati. La noi, merge cu jalba in protap pe la autoritati, care pot sa dea sau sa nu dea curs recomandarilor sale. Nu are dreptul sa dea nici o sanctiune si nici sa actioneze in instanta. Daca nu este bagat in seama, legea spune ca poate sesiza functionarii indaratnici sefilor ierarhici, si tot asa, din craca in craca, pana la Parlament. Ne si imaginam la cat sunt de stresati parlamentarii nostri cu activitatile curente - vezi chiulul din comisii sau din plen -, cum si-ar manca din timpul lor liber ca sa discute, de pilda, problema unui pensionar. Cele doua persoane care au ocupat pana acum functia de avocat al poporului si-au recunoscut inutilitatea in presa. "De zece ani, Avocatul Poporului vorbeste in vant, chiar in urechile Guvernului, ale Ministerului Administratiei Publice, ale ministerelor sau prefecturilor. Foarte putine institutii iau in seama recomandarile, nedorind, efectiv, sa respecte legea de functionare a acestuia", declara pentru Adevarul, in 2001, Ioa