- Social - nr. 163 / 19 August, 2004 Targu-Muresul este un oras eminamente... deratizat. Mai peste tot, pe stalpii de telegraf mai cu seama, micute bucatele de hartie anunta trecatorul ca municipalitatea, spre cinstea ei, si-a pus la treaba echipele de starpire a rozatoarelor: "Nu atingeti! Pericol de otravire cu substante raticide. Operatie efectuata de firma... cutare..." Cam asa suna, cu aproximatie, semnalarea unor spatii ce ar trebui evitate, cu suprafata, in realitate, nedeterminata (altfel spus, de unde pana unde ne paste pericolul - ceea ce poate denota faptul ca inclusiv copiii, oricat de atent supravegheati, s-ar putea alege macar cu o intoxicatie). Ceea ce nu reusesc, de asemenea, sa deduca locuitorii - chiar in cazul in care cunosc mai mult sau mai putin efectele otravii (care nu actioneaza doar asupra sobolanilor) - intrucat data la care a fost efectuata operatia nu este mentionata - este... durata restrictiei. Circuland, per pedes, destul de mult, mi-a fost dat sa vad anunturi ramase din anul trecut - lasate intentionat, probabil, de unii carcotasi, pentru a-i descuraja pe cei care isi plimba cainii, dar si biletele noi, inca neafectate de intemperii, semn ca nu mai poti avea incredere nici macar in... iarba verde de acasa. Faptul ca, in ultima vreme, tot mai multe animale de rasa, care au mancat iarba - inclusiv din zone nesemnalate - ori doar au circulat prin oras, prezinta alergii dintre cele mai ciudate, nemaiintalnite pana acum, care nu cedeaza la tratamentul traditional, ar trebui sa dea de gandit celor care, cu atata usurinta, imprastie chimicale pe unde ii taie capul... Nu este necesar sa fii neaparat specialist in materie ca sa stii ca o otrava nu trebuie presarata pe suprafata ierbii (ganditi-va doar la copiii care se joaca pe paturile intinse in fata blocurilor!), ci in subsoluri, la ghenele de gunoi, in garaje ori la baza locuintelor. Sob