Rasfatate pe vremea comunistilor, glorie de pe urma careia au trait multi ani si dupa schimbarea regimului, statiunile Neptun-Olimp au fost decenii intregi reginele litoralului romanesc. Amenajarea celor doua statiuni a

Privatizarea a pus pe butuci complexul Neptun-Olimp

Rasfatate pe vremea comunistilor, glorie de pe urma careia au trait multi ani si dupa schimbarea regimului, statiunile Neptun-Olimp au fost decenii intregi reginele litoralului romanesc. Amenajarea celor doua statiuni a inceput in 1965, undeva in spatele padurii Comorova, iar in 1967 au intrat in circuitul turistic primele hoteluri. Neptunul a ajuns curind o statiune de protocol a nomenclaturii comuniste, preferata lui Nicolae Ceausescu, care isi petrecea concediul acolo. Gindit ca o statiune-motel a regimului comunist, Neptunul a devenit un portdrapel, fiind cel mai cautat refugiu estival din Romania. Prezenta periodica a elitei comuniste a facut ca atentia autoritatilor sa se indrepte cu prioritate spre aceasta statiune. De altfel, din 1973, activitatea edililor de atunci s-a concentrat spre sporirea gradului de confort in zona. Statiunea cuprinsa pe cordonul litoral dintre fosta mlastina Comorova si mare a fost ani intregi regina neincoronata a litoralului. Astazi, coroana pare a fi prea grea si, din pacate, incepe sa prinda rugina.

Ca un paradox, stelele de glorie ale Neptunului au inceput sa apuna o data cu privatizarea lor. Dupa destramarea societatii SC Neptun-Olimp SA, cea care gestiona cele doua statiuni, perimetrul a pierdut din stralucire si, ca urmare, o parte semnificativa de turisti. Privatizarea, anuntata cu surle si trimbite de ministrul turismului Dan Matei Agathon, a reprezentat inceputul agoniei celor doua statiuni. Atrasi de mirajul unei imbogatiri rapide sau doar din dorinta de a colectiona proprietati, asa cum colectioneaza pietricele colorate,