Fierberea scenei politice ia forme pitoresti. Ne pregatim de alegerile mari, si toata suflarea da in clocot. Se desfunda canale, se arunca petrol pe vreascuri, se injura pe rupte, se minte spectaculos, se fac scenarii de razbunare, se pregatesc mesaje dulcege ca momelile la pescuit. Aceste pregatiri intense seamana cu un bilci de toamna.

Numai ca toata circoteca asta poate ingropa, minimaliza, chiar compromite definitiv situatii unice, posibilitati de dezvoltare si idei importante.

Una dintre ele si care merita mai multa atentie se numeste “alegeri preliminare”. Practica este bine cunoscuta in lumea democratica si da rezultate spectaculoase. Toata competitia politica americana este structurata pe aceste alegeri preliminare. Ele dau sens, dinamism si genereaza confruntari de idei si personalitati. Un partid devine astfel un mediu concurential.

“Castingul” politic se desfasoara si pe lupte interne, dar si pe baza ideilor de a schimba in bine viata comunitatii. Cu alte cuvinte, alegerile preliminare nu sint decit o modalitate de a duce democratia pina la detalii de profunzime, intrecerea celor care reprezinta aceeasi grupare fiind in egala masura folositoare acesteia, dar si comunitatii.

La noi, practica nu are traditie. Ea a fost lansata de PSD abia in urma cu citeva saptamini. De aceea formula alegerilor preliminare nu este cunoscuta. Ma refer atit la populatie, cit si la structurile PSD. Sentimentul meu este ca ideea alegerilor preliminare in cadrul Partidului Social Democrat e un fel de porumbel scos din palarie pe ultima suta de metri.

Nu arata a masura politica pregatita pe indelete, cu tot aparatul organizatoric si procedural stabilit in amanunt.

Asa se face ca, in acest moment, PSD ar trebui sa popularizeze preliminarele macar pentru membrii partidului sau. Acum multi nu pricep o iota. In al doilea rind, aceas