Migratia dupa locuri de munca - motivul comun al subtierii tuturor comunitatilor etnice din Romania De indata ce au aflat datele ultimului recensamant, radicalii udemeristi au scos un strigat de alarma: etnia lor a scazut intr-un deceniu cu aproape doua sute de mii de persoane (193.000), ajungand la cifra din 1930, primul recensamant din Romania Mare. Moderatii din Uniune, luand mai pe indelete la puricat statisticile, au constatat ca randurile consangenilor lor s-au rarit intr-adevar cu circa 12 la suta, dar au observat ca procesul de scadere demografica este cvasigeneral. Potrivit datelor neoficiale, numarul romanilor s-a diminuat cu aproximativ 5 la suta, cel al germanilor s-a injumatatit (de la 119.000 a ajuns la 59.000). Pierderi importante au suferit etniile ruso-lipoveana (cam 3.000), ucraineana (circa 4.000), sarbo-croato-slovena (vreo 4.000), bulgara (aproape 2000), evreiasca (peste 3.000), ceha (aproape 2.000) si poloneza (aproape 700). Cateva minoritati etnice si-au marit simtitor randurile. S-au declarat romi cu 134.000 persoane mai multe ca in 1992, adica peste 535.000, dar cifrele avansate de liderii acestora sunt mai mari, dupa caz, de 4-6 ori. Si numarul turcilor a sporit cu circa 3.000, foarte aproape de aceasta cifra fiind si sporul grecilor (2.532). Un motiv al depopularii meleagurilor romanesti, indiferent ca e vorba de romani sau minoritari, l-a constituit absenta locurilor de munca si aceeasi cauza ar putea face ca fenomenul sa continue. La ultimul recensamant (date neoficiale), 930.000 de etnici romani se declarau someri; 61.000 de maghiari, 35.000 de romi, aproape 3.000 de ucraineni, 2.300 de turci, cate 2.000 si ceva de germani si rusi lipoveni si aproape 1.500 de tatari se aflau in aceasta situatie. La polul opus se gasea doar 1 chinez, care ce-i drept nu mai avea de lucru de mai bine de 9 luni, la o populatie ocupata de aproape 1.900 de oam