- Presedintele Partidului National Liberal -
"Guvernul Romaniei are o problema foarte serioasa:
el nu poate explica de ce cresterea economica anuntata
nu se regaseste in viata de zi cu zi a populatiei"
In scurtul rastimp in care a fost prim-ministru al Romaniei (1991-1992), Theodor Stolojan a reusit sa "vrajeasca" poporul cu televizorul. Nu in sensul propagandistic in care a facut-o Fsn si Ion Iliescu in 1990-1991, cind de fapt a fost vehiculata aceasta idee, ci intr-un inteles total opus. Cu figura lui uscativa, de sportiv aflat intr-un vesnic cantonament, cu aerul pragmatic de finantist pentru care unu si cu unu sunt obligati sa faca intotdeauna doi, cu seriozitatea de apostol care a impus ascultare intr-un parlament cucerit de purtatorii de lampase in frunte cu... Cosma Racoare, Stolojan a adus pe piata romaneasca a politicii o mare speranta de schimbare, de instalare a firescului in comportamentul public. Renuntand la manecutele traditionale de functionar legat in lanturi de biroul sau ingust, degajand spatiul guvernamental de demagogie si invarteli fanariote, el a vrut sa le spuna politicienilor ca adevarul economic este unul singur, ca tranzitia poate fi si un exercitiu de sinceritate, iar intotdeauna cand e vorba de binele financiar al statului, "banii vorbesc" (money talks), nu interesele mafiote de grup. In tot demersul lui stralucitor si scurt ca o flacara de magneziu, acest Robin Hood al politicii romanesti, urmas al altui Stolojan, Atanase, fondator al Pnl in anul 1875, a amagit in sensul bun opinia publica romaneasca, atunci cand i-a oferit un model credibil de terapie de soc pentru realizarea reformei, dar pe care nu a mai avut ocazia sa-l puna in practica. Invatatura si sfaturile sale reformiste nu au fost, desigur, continuate de urmasii din Pdsr care, se stie, aveau ceva de rezolvat cu tara care nu trebuia vanduta pe b
