Lectura acestor Dialoguri intrerupte este, de fapt, initierea in misterele unei iubiri. Poate ca, dupa corespondenta de dragoste, cea dintre Maestru si Discipol atinge gradul cel mai inalt de intimitate. De aceea am vrut sa incep aceasta cronica citand din Symposion: relatia dintre maestru si discipol este un melanj fascinant de dragoste, admiratie, orgoliu (dar si anulare a acestuia), dezamagire, cum numai intre iubiti se poate intalni.

Exista intotdeauna, pe langa respectul plin de dragoste al invatacelului, dorinta inconstienta de a "fura" de la maestru: de aici si pornirea irezistibila a aceluia de a fi in preajma "fizica" a tatalui simbolic. Relatia este una eminamente agonica: o confruntare ce se solutioneaza intotdeauna prin crima, o crima la care victima (Maestrul) consimte, si pe care Discipolul o infaptuieste pentru a supravietui. A trai la umbra "falnicilor stejari" nu este o solutie permanenta pentru cel ce doreste sa insemne ceva. Despartirea este inevitabila si purtata ca un germene de corpul aparent cast si sanatos al relatiei. In momentul in care Maestrul isi prelungeste fiinta simbolica in trupul viguros al tanarului, actul echivaleaza cu un suicid: "Propunem astfel sa situam sub denumirea de complex al lui Prometeu toate nazuintele care ne indeamna sa stim atat cat si parintii nostri, mai mult decat parintii nostri, atat cat maestrii nostri, mai mult decat maestrii nostri. Or, numai manipuland obiectul, numai perfectionand cunoasterea noastra obiectiva, putem spera sa ne situam mai limpede la nivelul intelectual pe care l-am admirat la parintii si maestrii nostri. Suprematia prin instincte mai puternice tenteaza in mod firesc un numar cu mult mai mare de indivizi, dar spiritele mai rare trebuie de asemenea sa fie examinate de catre psiholog. Desi intelectualitatea pura este exceptionala, ea nu este mai putin caracteristica pentru o evolu