meseria de taran are 45 de nume recunoscute oficial de nomenclatorul meseriilor din Romania. din aceasta categorie nu fac parte si intelectualii care muncesc in mediul rural. mai mult de 60% dintre vrinceni locuiesc si muncesc in mediul rural Pentru cei care locuiesc si muncesc la tara, nu mai putin de 45 de ocupatii sint recunoscute oficial de nomenclatorul meseriilor din Romania. Din acestea fac parte agricultorii si muncitorii calificati din agricultura, silvicultura si pescuit, crescatorii de animale, de viermi de matase si albine, dar si cei care vind produsele agricole catre organisme specializate sau cumparatori obisnuiti. In afara citorva ocupatii clasice - agricultor, legumicultor, gradinar, viticultor, apicultor sau cioban - sint recunoscute si unele indeletniciri rar mentionate in acte oficiale. Dintre meseriile specifice mediului rural nu fac parte si meseriile intelectualilor - preotii, medicii de la sate nu se regasesc pe lista meseriilor recunoscute oficial in Romania. Dupa cum se poate vedea in scripte, munca taranului este recunoscuta, dar nu prea este platita si apreciata cum se cuvine. Noul nomenclator de meserii aprobat in anul 2002, dupa recensamint, recunoaste in afara meseriilor tipice pentru mediul rural si citeva extrem de rar uzitate. Daca meseriile de agricultor, legumicultor, vinator, viticultor, cioban, apicultor sau piscicultor sint unele obisnuite pentru locuitorii din mediul rural, de unele meserii nu au auzit nici macar taranii. Situatia a fost cauzata in pricipal de necesitatea alinierii la normele si structurile europene, care impun existenta unei identitati profesionale pentru toata lumea. Meseriile cu nume mai exotice pentru cei care se ocupa de cresterea animalelor sint cele de herghelegiu si fazanier. Domeniul cu cele mai ciudate nume de meserii este cel al lucratorilor forestieri care se ocupa cu intretinerea si conservarea fon