Campioana olimpica la natatie in proba de 200 de metri liber, Camelia Potec vorbeste despre viata ei.

“La premiere mi-am muscat buzele ca sa nu plang”

Camelia Potec a fost marti dupa-amiaza oaspetele redactiei noastre. Campioana olimpica la natatie in proba de 200 de metri liber isi pastreaza gratia si atunci cand vorbeste. Nu raspunde decat dupa ce asculta foarte bine intrebarea. Isi alege cu grija cuvintele. Este fericita, dar calma. Starea de euforie nu i se mai citeste pe chip.

Calitati care au facut-o sa ajunga o adevarata stea a inotului mondial.

Jurnalul National: Cum comentezi cursa ta din finala de la 200 de metri liber?

Camelia Potec: Acum am vazut-o prima oara la dumneavoastra. A fost o cursa perfecta, chiar daca nu e cel mai bun timp al meu. La 50 de metri am intors a patra. Nu sunt destul de puternica ca sa plec o data cu celelalte. La 100 de metri am intors cu sportivele din frunte, am avut un timp foarte bun si pe ultima suta stiam ca voi fi pe podium. Stiu ca mereu vin foarte bine pe partea a doua.

Acolo reusesc sa ma incalzesc si sa dau totul.

Ce simti acum, cand te uiti la cursa?

Imi dau lacrimile. Parca nici nu sunt eu. Parca nu as fi fost acolo. “In camera am urlat de fericire”

Cand ai aflat ca ai castigat?

De obicei cunosc strigatul antrenoarei. Asteptam sa strige, dar nu am auzit nimic. M-am intors un pic speriata, stiam ca sunt pe podium, dar nu am auzit nimic si am crezut iar ca sunt pe patru. Ma bucur ca am reusit sa tin ultima parte. Probabil ca a fost adunata si putina rautate dupa ratarea de la 400 de metri. Trebuia sa castig pentru ca era ultima mea cursa de baza.

A fost o descarcare de fericire?

In bazin nu stiam sa arat ceea ce simt. Iti vine sa sari, sa spargi, dar am reusit sa ma controlez. Cand am ajuns i