Planul Consiliului National Secuiesc (CNS) de obtinere a autonomiei Tinutului Secuiesc este construit pe mai multe etape. Cea dintai dintre ele - adoptarea unui act legislativ de infiintare a unei Planul Consiliului National Secuiesc (CNS) de obtinere a autonomiei Tinutului Secuiesc este construit pe mai multe etape. Cea dintai dintre ele - adoptarea unui act legislativ de infiintare a unei asemenea unitati teritorial-administrative autonome de catre Parlamentul de la Bucuresti - a fost deja parcursa si s-a soldat cu un esec (de altfel asteptat). Cea de-a doua etapa este in curs de desfasurare: conducerea CNS a adresat consiliilor judetene Covasna si Harghita cererea de a organiza un referendum privind constituirea celor doua judete (sau a celei mai mari parti din ele) si a zonei rasaritene a judetului Mures intr-un tinut autonom cu parlament, executiv, armata si politie proprii. Si aici lucrurile insa par a se fi impotmolit. Potrivit vicepresedintelui CNS, Ferencz Csaba, presedintele CJ Covasna, Demeter Janos, ar fi declarat ca, pe baza Legii nr. 3 din 2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, o asemenea consultare populara nu este realizabila. Mai mult, Demeter Janos avanseaza ideea ca doar presedintele tarii poate lua o decizie in acest sens, iar continutul sau nu este greu de ghicit. Presedintele CJ Covasna a mai adaugat, potrivit Mediafax, ca, dupa consultarea mai multor juristi, s-a ajuns la concluzia ca aprobarea unui asemenea plebiscit nu intra in atributiile Consiliului judetean, iar daca ar face-o Prefectura ar putea-o ataca imediat in contencios. Totusi, intrucat Demeter Janos crede ca autonomia secuiasca este dorita de maghiarii din zona, el se va adresa cu o cerere de lamurire si Delegatiei Comisiei Europene de la Bucuresti. Se prefigureaza, deci, si in aceasta a doua etapa fie un refuz, fie, in cel mai bun caz, o amanare, poate pana dupa