Frumusetea efemeridelor Simpatice, pana la un punct, marturisirile lui Ion Cristoiu, invitatul din aceasta saptamana al emisiunii "Proiect Romania". Primele sale planuri de viitor nu aveau in vedere, Frumusetea efemeridelor
Simpatice, pana la un punct, marturisirile lui Ion Cristoiu, invitatul din aceasta saptamana al emisiunii "Proiect Romania". Primele sale planuri de viitor nu aveau in vedere, catusi de putin, ceea ce incearca profesorul-gazda sa scoata de la interlocutorii sai, adica "tarisoara". Visul cunoscutului gazetar si facator de ziare in anii petrecuti pe bancile scolii era sa-si vada numele tiparit, oriunde, drept care prima revista care l-a publicat a fost "Rebus". A izbutit, dar mai tarziu avea "sa dispretuiasca jurnalismul", "pierdere de vreme" atat timp cat gandurile tintesc sus, catre piscurile literaturii. "Am vrut sa fiu scriitor - spunea Ion Cristoiu - ratand, am devenit jurnalist". Se poate si asa, de ce nu, cu conditia sa nu absolutizezi aceasta cale. Cu o rigiditate pe care, poate, putini i-ar fi banuit-o, gazetarul pune fata in fata maretia literaturii, destinate vesniciei, si efemeritatea lipsita de stralucire a ziaristicii. Paradigma inghitirii de catre timp a gazetariei ar fi Pamfil Seicaru, cel ramas in legenda cu "etajul si santajul" si Stelian Popescu. Daca nici ei nu au rezistat examenului timpului ingrat - "cata lume mai stie de ei?" - atunci ce sa mai spuna tinerii ziaristi? Daca nici din "Porunca vremii", cu vestitele ei anchete demascatoare ale coruptiei, "nu a ramas nimic", atunci "atentie, cei care fac asta acum". Si totusi, mai sunt unii care spera ca cei care bat astazi la portile gazetariei isi asuma de la bun inceput modestia conditiei de ziarist, de lucrator cu bucata in slujba clipei cea repede trecatoare. Poate ca mai sunt unii al caror ideal profesional nu este chiar Pamfil Seicaru. S-ar putea ca simpla multumire
