De ce se mai "dă" la facultate? A devenit oare studenţia un moft, sau a rămas o sete de cunoaştere? Avînd în vedere că numărul locurilor la facultăţi s-a mărit, cu toate că oferta nu prea mai era pe gustul cererii (ca în cazul secţiei de Filologie de la faculatea de Litere), că numărul inginerilor a crescut, nemaiputînd fi asimilaţi de o piaţă suprasaturată, că exigenţa la admitere sau la absolvire din păcate nu este atît de mare pe cît şi-ar dori-o profesorii..., există pericolul real ca facultăţile să devină din modelatori de spirit simple fabrici de diplome, oferind accesorii la "modă".

Care mai sînt facultăţile la modă? De la Maria Prună, secretar general al Universităţii Bucureşti, aflu că Dreptul nu mai este în top. (De la cîţiva absolvenţi aflu povestea cu cei 10.000 de dolari pe care trebuie să-i dai unui magistrat pentru a te lua ucenic). Concurenţa acerbă pentru a deveni om al legii a rămas un mit. Acum se intră foarte uşor. "Dacă acum 6 ani erau 8.000 de candidaţi pe 300 de locuri, anul trecut am avut 1.000 de candidaţi, anul acesta aproape 1.000..." Facultatea de Litere este iar la mare căutare. Dar nu Filologia, ci secţiile nou înfiinţate, Relaţii Internaţionale şi Comunicare. La modă mai sînt Psihologia, Jurnalismul şi Sociologia, unde de cîţiva ani încoace concurenţa este de 10 pe loc. Cea mai căutată anul acesta a fost Facultatea de Administraţie Publică. 31 pe loc. Poate şi pentru că admiterea s-a făcut pe bază de medie la bacalaureat, fără examen.

Filologia, o rudă săracă Despre Facultatea de Litere, Bucureşti, domnul decan Liviu Papadima îmi spune că s-a diversificat. "Dacă pe vremuri, facultatea avea un total de 200-250 de studenţi la admitere, un număr de 50 de locuri şi însemna pregătire filologică, în prezent, s-a ajuns la aproximativ 2000 de studenţi, la diferitele specializări." Rămasă un fel de "rudă săracă", secţia de Filol