Una dintre declaraţiile care reflectă cel mai limpede distanţa noastră faţă de Uniunea Europeană este, fără îndoială, aceea cu privire la învăţămînt făcută de premierul Adrian Năstase, profesor universitar doctor în drept, pe plaiurile gorjene ale lui Nicolae Mischie, profesor universitar doctor în istorie. Iat-o: "Reforma în învăţămînt va trebui să ţină seama şi de faptul că populaţia şcolară a scăzut destul de mult în ultimii ani şi în condiţiile acestea poate că ar trebui să vedem din nou şi norma şcolară, şi şcolile acolo unde sînt amplasate. Dacă discutăm cu unii dintre funcţionarii publici, ei ne spun că profesorii au şi o normă mai mică, au şi posibilitatea de a face meditaţii, iar dacă sînt în anumite locuri au şi o bucată de teren şi se mai descurcă". Trecem peste "detalii" precum acela că norma didactică nu poate fi aceeaşi cu a unui funcţionar public (adică opt ore pe zi), printre altele şi datorită unor convenţii internaţionale despre care specialistul în drept internaţional Adrian Năstase ar fi trebuit să ştie. Trecem şi peste amănuntul statistic că, deşi populaţia şcolară a scăzut, există în continuare sute de posturi didactice neocupate sau suplinite cu personal necalificat, mai ales în mediul rural, din simplul motiv că absolvenţii de facultate au ajuns să fugă de învăţămînt ca dracul de tămîie. Trecem, de asemenea, peste faptul că, "acolo unde sînt amplasate", multe şcoli săteşti sînt făcute din chirpici, nu au încălzire şi apă curentă. Acestea sînt nişte elemente de ordin tehnic care, probabil, au scăpat atenţiei premierului. Referirile la "bucata de pămînt" şi la "descurcat" sînt, de fapt, un mod de a spune că profesorii nu trebuie să se aştepte că vor putea trăi decent din salariu, ci trebuie să-şi găsească şi altceva de făcut: să-şi asigure cartofii de toate zilele din grădina proprie, să mai facă o meditaţie şi eventual să nu-şi declare v