- Cultural - nr. 172 / 1 Septembrie, 2004 "... ar fi fost un mare poet, daca traia. Numai Eminescu a mai stiut sa scoata atata mireasma din ritmurile poporane", scria despre el G. Calinescu si exemplifica, citand dintr-o poema a basarabeanului: "Din Buceac la Causeni / Dorm stramosii moldoveni, / Numai piatra de mormant / Mai pastreaza-al lor cuvant." N-a avut norocul sa se bucure de viata nici macar cat Ipotesteanul, ritmul respiratiei lui sucomband la nici treizeci de ani, in ziua de 26 august 1917, rapus de tifos exantematic, dupa ce, ca preot militar, a dat binecuvantarea sutelor de soldati muribunzi pe campul de lupta de la Marasesti, de unde n-a lipsit nici el! Se nascuse (28 martie 1888) tot in casa de preot, Mihail, in satul Cainari, mama fiindu-i tanara si frumoasa Nadejda Neagu, familie in care a copilarit in atmosfera vrajita de povestirile laice si de mitologia religioasa. De la parinti a deprins farmecul eresurilor populare si savoarea limbii romanesti, sensibilitatea nativa pentru ele amplificandu-i-se in clasele primare urmate la scoala din Zaim, la scoala parohiala, apoi la Seminarul teologic din Chisinau. ,,Popasuri" de invatatura si experienta de viata, care i-au prilejuit sa se afirme, puternic si mereu cu dragoste fata de obstea nationala ce l-a zamislit, l-au instruit asupra istoriei nedrepte in care au trait el si stramosii lui din 1812 incoace. Si care i-au stimulat inclinarea spre poezie si proza, domenii in care s-a exersat cu succes prin anii 1910, la concurenta cu alti lirici si prozatori, dar si mai tarziu, intre 1910-1914, pe cand studia la Academia teologica din Kiev, cu orgoliul ca institutia aceasta era rodul unui mare inaintas de-al sau, romanul mitroplit Petru Movila, atlet al ortodoxismului, in ansamblu, sustinator de neasemuit al Bisericii Ortodoxe Romane de dincoace de Prut. La absolvirea Academiei, Alexei Mateevici, tanarul de 2