- Editorial - nr. 173 / 2 Septembrie, 2004 Romania, cu cel mai scazut Produs Intern Brut pe locuitor din Europa, se afla la sport, de ani de zile, printre tarile cele mai bune din lume, impartind, in majoritatea competitiilor de mare anvergura, locurile fruntase cu cele mai puternice si mai bogate, cum ar fi: SUA, China, Rusia, Japonia, Italia, Germania si Franta, devansand Olanda, Suedia, Norvegia, Danemarca etc. unde, pentru orice competitie, se aloca fonduri uriase. Mai mult decat atat, la cea mai agreata si mai spectaculoasa ramura, gimnastica feminina, Romania este, de departe si de mai multa vreme, lider mondial incontestabil, asa cum o faceau cu cateva decenii in urma, baietii nostri, la handbal. La toate acestea se mai adauga faptul ca Romania a dat umanitatii pe cea mai stralucita stea a gimnasticii feminine din toate timpurile, inegalabila Nadia Comaneci. Iata de ce hulitii de romani, pentru faptele nedemne (in strainatate) ale unor semeni de-ai lor, dar si pentru propriile lor metehne (slaba productivitate, dezordinea din tara), in realitate nu sunt nici chiori, nici orbi, nici sluti, ci o natiune de care trebuie tinut cont, si respectata. In astfel de competitii, cum a fost Olimpiada de la Atena, ei apar ca adversari de temut, iar la gimnastica, mai nou si la cea masculina, sunt detinatorii marelui secret al succesului absolut. Sportul, in cazul nostru, este singurul care ne recomanda, asa cum de altfel suntem, un popor cu un coeficient ridicat de inteligenta, dupa calculele unor organisme internationale si europene, locul doi, dupa italieni. Aceasta este in sport. Dar, intorcandu-ne la problemele noastre de toate zilele, la munca si rezultatele ei, la mentalitati si modul de comportament, aflam ca Romania este performera contraperformantelor la toate capitolele, mai pe sleau, codasa codaselor. Munca, creatoarea de valori materiale, este mai degrab