anumite localitati rurale vrincene au denumiri dintre cele mai ciudate. unele dintre satele Vrancei au disparut, altele au ramas si si-au pastrat denumirile ciudate. aproape fiecare sat vrincean are cite o legenda care i-a dat numele Calatorii care au strabatut Vrancea in lung si-n lat au zimbit de multe ori cind au trecut prin anumite localitati mioritice. Si asta pentru ca unele sate sau comune din Vrancea au nume hazlii, altele ar putea fi considerate de unii mai sensibili chiar obscene. Etnologii spun ca toponimia satelor are origini diverse. Astfel, majoritatea localitatilor poarta denumiri legate de un anumit eveniment produs in comunitatea care le locuia, ori sint legate de numele unei persoane influente din satul respectiv. Multe sate din Vrancea isi au legendele proprii legate de denumirea lor, legende care au, citeodata, un simbure de adevar. Trebuie precizat ca denumirile, oarecum arhaice ale satelor de pe plaiurile vrincene, au suferit citeva schimbari in decursul istoriei, unele si-au schimbat denumirea complet, la altele au mai fost adaugate alte nume iar citeva au disparut de tot, dar nu din punct de vedere geografic, ci toponimic. Sate ca Flocoasa, Ciuruc, Flaminda, Bolboaca, Bou, Drogu sau chiar Soseaua Nationala, nu se mai numesc astfel sau nu mai exista deloc, altele - Vijiitoarea, Cocosari, Colacu, Frecatei, Sperieti sau Balta Ratei, stirnesc inca zimbetele celor care le tranziteaza pe toate cele 340. "Flaminda", femeia cu 20 de copii In anul 1930, actualul judet Vrancea se numea Putna. El era mult mai mare decit cel de acum, cuprinzind si localitati care acum se afla in administratia altor judete, ca Bacaul sau Buzaul. Potrivit Cartii Recensamintului general din 6 aprilie 1941, (pusa la dispozitie de Directia Judeteana Vrancea a Arhivelor Nationale), judetul Putna avea, in 1930, un numar de 194.105 de locuitori, iar in 1941 numarul acestora a cre