Intr-un univers paralel, Rebreanu - comemorat prin discursuri "Toata viata am fost fidel traditiei tarii mele. Am dorit sa mentin viu nu doar obiceiul dansului flamenco, ci si pe cel al dansului stilizat spaniol clasic". Sunt cuvintele lui Antonio Marquez, coregraful spaniol prezent zilele acestea la Bucuresti alaturi de compania sa din Madrid. Spectacolul sau "Despues de Carmen/ Boda Flamenca" a fost prezentat, ieri seara, in cadrul Festivalului Artelor, la Sala Mare a Teatrului National din Bucuresti. Febra flamenco a cuprins, de ceva vreme, nu doar publicul roman, ci intreg mapamondul. Care este explicatia? "Flamenco este o metoda directa de exprimare, nu are nevoie de traducere, ajunge la sensibilitatea oricaruia dintre noi", a explicat Marquez fenomenul, intr-o conferinta de presa sustinuta in foaierul Nationalului bucurestean. Coregraful tine sa clarifice un alt aspect referitor la raspandirea artei sale: "Tigani sunt in toata lumea, dar numai in Spania se danseaza flamenco adevarat". Ca o curiozitate, artistul dezvaluie ca "marii muzicieni si balerinii de gen nu sunt, totusi, tigani. Flamenco este o cultura care se naste din senti-ment". Totul este nerv, personalitate: "Diferenta dintre un dansator de flamenco si un balerin este ca primul este un personaj mai "anarhist", o evolutie naturala, in cazul sau baza este talentul, nu studiul aprofundat". Cu sau fara ore istovitoare de studiu, dansatorii de flamenco prezinta lumii un univers viu si pasional. Cu totul altfel arata evenimentul care se consuma, aproape concomitent, intr-un alt foaier al TNB: simpozionul "Liviu Rebreanu - 60". Memoria marelui scriitor, director in doua randuri al teatrului care a gazduit comemorarea, a fost evocata de un prezidiu care ii includea pe Razvan Theodorescu, Dinu Sararu, Dan Berindei, Natalia Stancu, Ion Lucian. Actorul a punctat cateva repere care l-au definit pe directorul R