Romania va adera la o cu totul alta Uniune Europeana decat cea de acum. Vantul schimbarii regulilor financiare si fiscale ale zonei euro este atat de puternic incat politicienii de la Bruxelles sunt obligati sa renunte la conservatorism. Nu au incotro, daca vor ca tarile pe care le reprezinta sa treaca cu bine peste impasul economic in care se afla.
Prognozele arata ca economiile statelor din zona euro vor creste doar cu 1,5% in 2004, fata de aproximativ 4,5% in Statele Unite si 3% in Marea Britanie. Este un ritm modest, si singura solutie pentru a-l accelera este renuntarea la regulile rigide adoptate prin Pactul de Stabilitate si Crestere.
Aceasta inseamna incurajarea consumului si a investitiilor, deci deficite bugetare mai mari de 3% din PIB, rate ale inflatiei mai mari de 1,5% si rate nominale ale dobanzii pe termen lung mai mari de 2,2% din media ratelor dobanzilor a trei tari care au cele mai bune performante la capitolele preturi, respectiv inflatie.
Evolutia noilor state membre din centrul si estul Europei este un al doilea argument in favoarea reformarii regulilor financiar-fiscale ale zonei euro. Cele zece tari nu pot adopta moneda europeana daca nu respecta criteriile de convergenta, or, pentru a le respecta inseamna sa atinga imposibilul in urmatorii patru, cinci ani, respectiv sa aiba deficite zero.
Aceasta in conditiile in care ritmul de crestere al economiilor lor trebuie sa-l depaseasca pe cel al zonei euro cu cel putin trei procente, pentru ca altfel nu vor ajunge din urma tari ca Germania sau Austria nici peste 50 de ani. Pentru relaxarea criteriilor de convergenta pledeaza si spectrul sumbru al viitorului.
Imbatranirea accelerata a populatiei continentului va supune bugetele nationale unor presiuni sporite in urmatoarele doua decenii. Finantarea pensiilor publice si cofinantarea schemelor
