Venirea toamnei aprinde, in general, spiritele in legatura cu subiectul caldura din casele romanilor. Anul acesta, mai mult decat in trecut, subiectul este important, pentru ca in noiembrie vor fi alegeri.
In plus, mare parte din centralele termice au fost trecute in subordinea autoritatilor locale, care raspund acum pentru felul in care sunt administrate centralele si, implicit, pentru costurile la care este produsa energia.
Un semnal ca gigacaloria ar putea deveni cal de bataie in batalia politica ce se apropie a fost lansat chiar de Adrian Nastase, actual prim-ministru si candidat PSD la Presedintia Romaniei: prezent la un seminar despre sistemul de incalzire, Nastase a solicitat autoritatilor locale solutii pentru scaderea costului energiei termice, fara sa mai accepte ca in pretul gigacaloriei sa se reflecte
ineficienta sistemului de producere a energiei termice. Dupa ce, mai mult de zece ani, Guvernul a administrat cu cele mai proaste rezultate posibile intreg sistemul de incalzire, primul-ministru vine acum si cere autoritatilor locale sa scada costurile. Un raport al Curtii de Conturi arata ca pretul de vanzare a gigacaloriei nu acopera, in multe cazuri, nici o treime din costuri.
Diferentele sunt suportate parte din buget, parte reprezinta pierderi ale centralelor cu care bugetele locale trebuie sa se descurce cum stiu. Problema este ca majoritatea primariilor nu dispun de instrumente pentru a descurca situatia termocentralelor. Multe sunt vechi si au nevoie de investitii pentru care bugetele locale nu au bani. Majoritatea au pierderi care, in unele cazuri, depasesc 50%.
Desi responsabilitatea a fost transferata catre autoritatile locale, bugetele nu le permit sa angajeze investitii majore pentru modernizare. Coincidenta face ca, in acelasi moment in care Adrian Nastase cerea scaderea costurilor de