Otraviti cu uraniu in fostele exploatari din anii socialismului, zeci de mineri din Caras Severin isi asteapta moartea. Desi minele au fost inchise, iradiatiile continua. Intereseaza pe cineva?

Vizibil marcata de suferinta pe care o traieste, Virginia Mihalache isi spune durerea dintr-o suflare: "In 5 martie 1998 am nascut un copil cu un defect grav, nastere pelvina, avea picioarele pe abdomen. Ce blestem ne-a lovit, cu ce oare am pacatuit sa am nacazul asta? L-am luat in brate asa olog cum era, ca doar nu puteam sa-l arunc la ghena sau sa-l abandonez la vreun orfelinat, l-am dus la Timisoara, la cei mai buni doctori. Au fost patru comisii care se cruceau cand vedeau analizele, dar nu-mi spunea nimeni nimic-nimic, de parca as fi gasit copilul acela desfigurat pe drum".

Intr-un tarziu, Virginia Mihalache le-a marturisit medicilor de la Timisoara ca sotul ei a lucrat sase ani ca vagonetar la mina de uraniu Lisava. Se plangea de ameteli, ii aparusera niste pete rosietice pe tot corpul, de-i era rusine sa se mai dezbrace la iesirea din sut. Oprea lucrul si se scarpina minute in sir si innebunea cand mesterul urla la el sa puna mana pe lopata ca scade productia de minereu de uraniu. Sotii Mihalache au cumparat animale din ordonanta de la mina si mai tarziu le-au vandut ca sa aiba bani pentru tratamentul copilului. Banii s-au dus ca si cum n-ar fi fost, iar copilul de abia poate sa mearga, inlantuit de mana maica-sii.

In jurul nostru, oamenii s-au strans ca la urs. Stiu toti povestea Virginiei Mihalache, stiu toate nenorocirile provocate de uraniu, in exploatarile din Caras-Severin, la Ciudanovita, Lisava, Varful Boului, Ruschita. Un fost miner la Ciudanovita povesteste despre o alta grozavie provocata de radiatii: "Aici s-a nascut un copil cu doua inimi, altul s-a nascut cu inima pe partea dreapta, dar au plecat de aici si s-au stins acasa la parinti