Candidatul Psd la presedintia tarii, d-l Adrian Nastase, se comporta surprinzator.
A optat pentru o campanie negativa, desi se afla la guvernare. Altfel spus, in loc sa demonstreze, cu date statistice si exemple concrete realizarile administratiei pe care a condus-o, a ales calea improscarii cu noroi a adversarilor, in special a principalului sau contracandidat la Cotroceni, d-l Theodor Stolojan. D-l Nastase vrea sa induca alegatorilor impresia ca ratarea obiectivelor proclamate de Psd in 2000 s-ar datora trecutei guvernari Cdr-iste, din care au facut parte si Pnl-ul si Pd-ul. Formula este derizorie pentru ca, in cei patru ani de guvernare, nimic nu a impiedicat Psd-ul sa ia masurile decisive care ar fi putut provoca relansarea economiei, stoparea coruptiei, respectarea legalitatii etc. Psd-ul se mai putea, oricum, lauda cu "marile reusite internationale" (admiterea in Nato, finalizarea tratativelor de aderare cu Ue), dar si in acest caz putea (si poate fi) contracarat: procesele au fost declansate sub "regimul Constantinescu" (in ciuda opozitiei de atunci a Psd-ului) si s-au finalizat, in primul rand, datorita conjuncturilor externe (razboiul impotriva terorismului, grabirea globalizarii economice s.a.m.d.). Un lider elegant si rafinat (ca sa nu spun, vorba d-lui Iliescu, arogant) ca d-l Nastase ar fi putut, totusi, gasi destule "argumente" pentru a sustine ca, sub eficienta lui conducere, Psd-ul a dus tara la liman si, in urmatorii ani, daca se va mentine la guvernare, o va duce spre un taram unde nu va fi decat lapte si miere. D-l Nastase a ales insa o campanie negativa. Trebuie sa ne intrebam: de ce oare?
Mai intai, pentru ca liderul Psd nu are cum sa demonstreze ca "partidul" a fost animat de bune intentii pentru tara. Nenumaratele scandaluri de coruptie din ultimii patru ani, consemnate de mediile independente, au aratat ca "social-democratia"
