Asteptata cu nerabdare de melomanii gata oricind sa se bucure de evenimentele muzicale in care sint implicate „nume mari“ ale artei interpretative internationale, prima editie a Festivalului Artelor a alaturat, intr-adevar, artisti de marca. S-au derulat seri simfonice, de opera si balet, si dupa-amieze de lied sau camerale, in cadrul carora au evoluat artisti, uneori nu tocmai la inaltimea asteptarilor.

Chiar din prima seara, indragitul Zubin Mehta, la pupitrul Orchestrei bavareze din München, a oferit monumentala Simfonie a III-a de Mahler. Dupa fulminantul succes repurtat anul trecut cu Simfonia I de acelasi compozitor, dar la conducerea unei alte orchestre – „Maggio Musicale Fiorentino“ – ne asteptam sa fie o adevarata incintare, un regal muzical.

A fost, de fapt, o prea lunga si destul de plata desfasurare de linii melodice si orchestrale elegante, cu o sonoritate cind „vatuita“, cind stralucitoare, dar fara acea tensiune interioara, fara bogatia coloristica si expresiva care ar fi reusit sa „tina“ publicul cu atentia incordata timp de ora si jumatate; corul de femei (pregatit de Dan Mihai Goia) si Corul de copii Radio (dirijor Voicu Popescu) au evoluat curat dupa usoara ezitare din debut, dar mezzosoprana Marijana Lipovsek – pe care, de asemenea, am aplaudat-o in 2001, cind a creat un Sfinx in Oedip absolut de neuitat – a cintat destul de anost, cu o voce „grea“, lipsita de suplete si, culmea, vaduvita tocmai de acele inflexiuni care ne-au uimit altadata. La final, Mehta a declarat ca a dorit sa dedice concertul memoriei copiilor ucisi la Beslan si maestrului George Georgescu, dirijor de la disparitia caruia s-au implinit patru decenii; un gest frumos, „de suflet“, pe care ar fi fost firesc sa-l regasim si in cuvintul de deschidere a festivalului, rostit de presedintele acestuia, Ioan Holender. Acesta a rezumat repere din program, subliind i