"Politistii pot gresi, dar nu trebuie sanctionati" - acesta pare a fi principiul pe care il consacra modul in care a fost adoptata, in Parlament, Legea Strainilor. Toate contraventiile care vizau "Politistii pot gresi, dar nu trebuie sanctionati" - acesta pare a fi principiul pe care il consacra modul in care a fost adoptata, in Parlament, Legea Strainilor. Toate contraventiile care vizau fapte ce pot fi comise de politistii de frontiera sau de cei de la Autoritatea pentru Straini au fost dezincriminate si lasate pe seama unor prevederi legale mult mai vagi, cum ar fi Codul Etic sau Statutul Politistului. Legea Strainilor a aparut la sfarsitul anului 2002, sub forma de Ordonanta de Urgenta. Acolo, la capitolul "Contraventii", erau incriminate 27 de fapte, ce puteau fi comise, deopotriva, de simpli cetateni, straini si romani, dar si de functionari ai autoritatii de stat, precum politistii de frontiera sau cei de la nou infiintata Autoritate penrtru Straini. In vara anului 2003, a fost promulgata legea de aprobare a ordonantei, insa in Parlament textul a suferit, cel putin la capitolul "Contraventii", o semnificativa ajustare: din cele 27 de fapte incriminate, au mai ramas doar 14. Toate celelalte 13 care au disparut se refera exclusiv la fapte ce pot fi comise de reprezentanti ai autoritatii de stat. Cum s-a ajuns aici? Deputatii Minodora Cliveti si Augustin Bolcas, din Comisia Juridica a Camerei, spun ca textul a venit "tuns" de la Senat. In documentele Senatului, mai exact in raportul comisiilor de specialitate, se gaseste doar o mentiune sumara, si anume ca articolele excluse se refera la fapte "savarsite de reprezentantii autoritatilor publice", fara sa se ofere insa si o motivatie pentru care acestea au fost dezincriminate. Presedintele Comisiei Juridice de la Senat, Aristide Roibu, nu-si mai aminteste contextul si cere cateva zile de documentare. In schimb, sen