Expozitii
Oricat ni s-ar parea astazi de ciudat, noi, romanii, am avut si momente de glorie, cand tarile noastre erau state puternice, conducatorii lor se bucurau de pretuirea celor care, atunci ca si acum, hotarau destinele omenirii.
O astfel de epoca, plina de stralucire pentru Moldova, a fost domnia lui Stefan cel Mare, acum mai bine de cinci sute de ani - 14 aprilie 1457 - 2 iulie 1504 -, cea mai lunga domnie inainte de cea a Regelui Carol I, din epoca moderna. Si la fel de benefica pentru tara.
Urmas al Musatinilor, marele voievod Stefan, "uns al lui Dumnezeu", numit de Papa "Atlet al lui Hristos" si considerat de istoricii vremii drept cel mai mare domnitor din toata Europa, a domnit 47 de ani, a purtat tot atatea razboaie si, dupa fiecare, a ridicat cate o biserica.
S-au implinit, anul acesta, 500 de ani de la moartea sa, iar aniversarile si festivitatile nu au lipsit. Dintre acestea, expozitia de la Muzeul National de Arta al Romaniei (corpul din str. Stirbei Voda nr. 1), Civilizatia epocii lui Stefan cel Mare, 1457-1504, este o impresionanta evocare a acelor timpuri dominate de personalitatea domnitorului. Sunt peste patru sute de marturii din epoca: manuscrise, broderii, argintarie, obiecte de podoaba, icoane, monede, arme, ceramica, sculptura, obiecte ce fac astazi parte din patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei si din cel al Manastirii "Sucevita".
De la ctitorul de manastiri Stefan s-au pastrat pisaniile ctitoriilor bisericesti de la Milisauti si Harlau, dar si Tetraevanghelii scrise si miniate in timpul domniei sale, cea a lui Gavril Uric de la Manastirea "Neamt" la 1436 sau a monahului Spiridon, desavarsita in atelierul Manastirii "Putna" in 1502, cu doi ani inainte de moartea domnitorului.
Dintre numeroasele danii facute de domnitor lacasurilor de cult din Moldova, fac parte si cele doua Aere liturgice,
