De fiecare data cand la carma Hunedoarei era instalat un nou prefect, acesta declara invariabil: "Acesta este un judet greu de condus, cu probleme economice si sociale

extrem de dificile. La numire, toti politicienii procopsiti cu functii administrative isi declarau speranta ca acest judet atat de dificil sa poata fi imblanzit. Cu putine exceptii, mai

toti au esuat. Este de notorietate anul 2000, cand, pana la alegerile generale din toamna, Hunedoara a avut nu mai putin de 4 prefecti. Fiecare cu visele, cu afacerile si cu

modalitatile sale de lucru. Noroc cu fotografiile de pe peretii Prefecturii, ca altfel i-ai putea uita usor pe cei care au condus judetul pret de numai cateva luni.

Dupa aventura din 2000, lucrurile s-au mai limpezit. Prefectul numit dupa victoria PSD-ului, la acea vreme inca PSDR, a fost Aurelian Serafinceanu. Om de afaceri, care s-a

mandrit mereu cu faptul ca nu si-a ridicat salariul si ca isi plateste din banii personali atat masina de serviciu, cat si convorbirile telefonice. Cat de cat, in perioada lui Serafinceanu

a fost, mai mult sau mai putin, liniste. Nici extrem de iubit, dar nici urat cu pasiune, psd-istul Serafinceanu a amenintat in repetate randuri ca pleaca din prefectura. Nu a facut-o insa

niciodata. Si-a luat inima in dinti abia dupa 3 ani si 8 luni de sef al administratiei judetului.

In 10 septembrie, Aurelian Serafinceanu a anuntat presa ca pentru el a sosit in sfarsit cel mai bun moment sa se retraga. Mai avea o singura misiune de indeplinit:

organizarea in cele mai bune condtii a sarbatorii nationale de la Tebea, din 12 septembrie. Dupa care, in data de 13, i-a trimis premierului Nastase o scrisoare oficiala in care ii anunta

decizia sa definitiva si irevocabila de a se retrage din prima linie a conducerii Hunedoarei. Urma ca dupa 3 zile, adica joi, 16 septembrie, in sedinta de