Statul trebuie sa achite pana in 2008 o buna parte din creditul de 23 milioane dolari de la BERD La sase ani de la punerea in functiune, Piata de Gros Bucuresti reprezinta doar o imensa gaura la buget, pentru care statul roman trebuie sa plateasca, pana in anul 2008, sume importante care au fost imprumutate si nu pot fi acum rambursate de beneficiar. Scopul initial al proiectului era crearea unui canal modern de distributie a legumelor si fructelor care sa asigure, pe de-o parte, valorificarea recoltelor obtinute de producatorii agricoli din zona de sud a tarii, iar, pe de alta parte, aprovizionarea optima a Capitalei. Insa acest proiect nu a functionat niciodata. In cinci dintre cele sase centre de colectare de legume si fructe situate in judetele din jurul Capitalei bate vantul. Centrul de colectare de la Movilita (judetul Ialomita) este inchiriat de cativa ani unei firme de cosmetice si produse chimice, aceasta avand inchiriata si una dintre halele din piata centrala. Cele patru hale ale pietei centrale - situata la marginea Capitalei si care ocupa o suprafata de 16 hectare - sunt inchiriate la diferite firme, doar o singura hala fiind destinata legumelor si fructelor, restul avand produse de bacanie, carne sau peste. "Premisele de la care s-a plecat la vremea aceea (anul 1994-n.n.) au fost absurde. S-a preconizat ca PGB va vinde peste 550.000 tone de produse anual, iar veniturile care se preconizau erau supraestimate, de 172 milioane dolari pe an", ne-a declarat Cristian Iliescu, directorul general al Pietei de Gros Bucuresti (PGB). In opinia acestuia, unul dintre motivele pentru care PGB nu a functionat il constituie infiintarea, cu sau fara autorizatii, a altor piete in cadrul "perimetrului de protectie", de 20 km in jurul Capitalei, stabilit de legea de infiintare a PGB. Astfel, cantitatea de fructe si legume care trec intr-un an prin piata centrala a ajuns sa