Guvernul a decis, printr-o ordonanta emisa in aceasta vara, ca neintelegerile care se mentin de 14 ani intre Biserica Ortodoxa din Romania (BOR) si Biserica Greco-Catolica (BGC) pe tema retrocedarii lacasurilor de cult si a proprietatilor care au fost transferate in mod abuziv in administrarea BOR de regimul comunist vor putea fi rezolvate si pe calea Justitiei, daca nu se poate altfel.
Noua prevedere, care, in intentia Executivului, vine sa puna in acord legile romanesti cu normele europene de respectare a drepturilor omului, a declansat o noua criza in relatiile si asa incordate dintre cele doua culte crestine.
Pana in prezent, problema retrocedarii putea fi rezolvata doar pe calea dialogului interconfesional, negocierile fiind purtate in cadrul unei comisii mixte, formata din reprezentantii clericali ai celor doua culte religioase, care au misiunea de a stabili situatia juridica a bisericilor aflate in disputa.
Un decret-lege adoptat in 1990 referitor la aceasta problema excludea interventia autoritatilor judecatoresti, restrictie pe care reprezentantii Bisericii Greco-Catolice au denuntat-o in mai multe randuri ca anticonstitutionala si neconforma cu drepturile omului, avand in vedere ca poate fi considerata o ingradire a accesului liber la justitie.
Astfel, BGC a incercat in mai multe randuri sa obtina drepturile de proprietate pierdute adresandu-se instantelor de judecata. Unele incercari au reusit, 12 biserici fiind obtinute astfel de la BOR, altele insa au esuat pentru ca judecatorii au considerat ca legea nu le da dreptul sa se implice in astfel de litigii.
Ordonanta 64/2004 a Guvernului precizeaza ca, in cazul in care calea dialogului dintre biserici se dovedeste ineficient si nu conduce la rezolvarea problemelor legate de patrimoniu, este permis si accesul la Justitie.
Deschiderea acestor noi
