Ca printr-o minune, aproape tot ce inseamna televiziune in Romania a transmis in direct momentul in care era anuntata recorelarea devansata a pensiilor si convertirea biletelor de tren (nefolosite de pensionari) in bonuri de mincare. Salivant si palpitant! Nu purtatorul de cuvint, nu ministrul muncii si protectiei sociale. Chiar primul-ministru dadea vestea.
Adrian Nastase insusi conducea ofensiva mediatica asupra pensionarilor bombardati cu nenumarate cadouri de guvernul sau. Pe aceleasi televiziuni, inainte si dupa, a aparut un fel de roman-model, titularul unui spot menit a anunta fericirea: in iarna asta n-ai sa ingheti! Guvernul iti da cuponul pentru caldura!
Adrian Nastase, un fel de Mos Craciun Electoral si National, colinda tara in lung si-n lat. Si, la fiecare descindere intr-un orasel, intr-o comuna, intr-un satuc sau intr-o gospodarie, promite ceva! Credite pentru fermieri, o bere, seminte de crantanit in dreptul portii.
Orice! Dar absolut orice, incit viata politica din Romania arata ca fiind deja serios sarita de pe orice linie de demarcaj a bunului-simt. De luni in sir, bombardamentul cu pomeni nu conteneste. Populatia Romaniei este asaltata de o desantata campanie de promisiuni. Din punct de vedere politic si electoral, alegatorii sint drogati cu buna stiinta.
Peste noapte, gratie miracolelor dubioase ale lui Adrian Nastase, toti saracii romani au, macar pentru o clipa, atunci cind se anunta aceste bazaconii, sentimentul ca traiesc un fel de vis. Peste noapte, ei devin boieri si se pot compara cu germanii, cu francezii, cu englezii. Ceea ce este si fals, si profund necinstit. PIB-ul Romaniei e tot pe la genunchiul broastei. Salariile, asijderea.
Economia noastra e mai departe performanta doar in datorii. Si atunci, cit sint de realiste si de serioase toate aceste promisiuni? Ce ni se intimpla