- Istoric - nr. 191 / 28 Septembrie, 2004 Bucuria indreptatita a succeselor obtinute de Armata Romana, la 9 septembrie 1944, in urma carora mai multe localitati romanesti din judetul Tarnava Mica au fost eliberate de invazia ungaro-fascista, a fost intunecata de tabloul sumbru pe care-l infatisa satul Cornesti, comuna Adamus (Mures), incendiat de fascisti si transformat intr-o "gramada de ruine" si, mai ales, de crimele oribile pe care le-au savarsit cu o cruzime dementiala. Prezent la fata locului in acele zile de groaza, generalul Ion Botea relateaza: "Langa biserica fusesera spanzurati cativa ostasi romani, cazuti prizonieri la armata ungara si un preot dintr-un sat vecin. In centrul localitatii, in apropierea unei pravalii, zaceau mutilati grav un capitan roman de cavalerie si cativa militari din Corpul motomecanizat, care executasera in ajun o actiune de cercetare. Pe drumul catre Adamus erau aruncate in santuri cadavrele unor cetateni romani, oribil ciopartite, probabil ale celor care incercasera sa opuna rezistenta invaziei fascisto-horthyste. Acest tablou lugubru m-a indignat profund". (Epopeea de pe Mures, Dr. Grigore Ploesteanu, Vasile T. Suciu, Lazar Ladariu, Editura VATRA, Targu-Mures, 1985, pag. 50). In Arhivele Ministerului Apararii Nationale am gasit procesul-verbal care cuprinde rezultatul cercetarilor cu privire la atrocitatile comise de armata horthysta la Cornesti, comuna Adamus (Mures), la 9 septembrie 1944, impotriva a 16 militari romani, a 5 civili, intre care si un preot din zona. Comisia, formata pentru deshumarea cadavrelor mutilate la Cornesti, judetul Tarnava Mica, si-a inceput activitatea la 30 septembrie 1944 si a fost formata din urmatoarele persoane autorizate: locotenent-colonel Dumitru Georgescu, din Comandamentul Armatei a 4-a, maior-magistrat Alexandru Marinescu, procuror militar de la Curtea Martiala a Armatei a 4-a, capitan Vas