Apanaj al science-fiction-ului (cel putin initial), cuvintul „robot“ deriva din cehul „robota“, ceea ce se traduce prin „munca“. Il avem si noi in limba romana, atit ca substantiv, cit si ca verb, si tot cu acelasi sens. Inventatorul sau, Karel Capek, l-a folosit pentru prima oara intr-o piesa de teatru pentru a desemna „muncitorii artificiali“ creati cu scopul de a prelua sarcinile celor umani.
A venit, mai apoi, Isaac Asimov si a desemnat cele trei legi de baza ale robotilor (nu mai ocup spatiu aici enumerindu-le), dupa care, in anul 2004, a aparut I, Robot, in regia lui Alex Proyas, inspirat de o culegere de nuvele ale cunoscutului scriitor american numit o idee mai sus.
Asadar, in anul 2035, robotii au devenit parte integranta din cotidian. Ii vedem ducind gunoiul, plimbind ciinii, servind in baruri, facind curatenie in casa s.a.m.d. Sint politicosi, saritori, mereu gata sa-ti faca pe plac si ii deosebesti foarte usor dupa invelisul metalic (din titan?) care le imbraca circuitele. Prezenta lor masiva este si un indicator al accesibilitatii lor financiare – altfel cum ar reusi toata lumea sa-si permita unul? Desi lacul Michigan a secat intre timp si vedem un pod ca lovit de o bomba (atac terorist mai vechi?), toata lumea e multumita.
Cu exceptia detectivului Del Spooner, in persoana lui Will Smith, care, in mod aparent inexplicabil, nu poate sa-i suporte. Nici pe ei, nici orice alta forma de tehnologie avansata, pe care o priveste din start cu suspiciune.
Intriga incepe o data cu „sinuciderea“ doctorului Alfred Lanning, parintele roboticii mondiale si inventatorul celor trei legi (nu mai ocup spatiu aici enumerindu-le), chiar in ajunul celei mai mari distributii de roboti din istorie, un fel de upgrade la nivel planetar, care va inlocui vechiului model cu ultraperformantul NS5. Cum era de asteptat, Spooner are propria sa var
