- Diverse - nr. 191 / 28 Septembrie, 2004 Acest titlu mi-a fost inspirat, atragandu-mi atentia o carte despre plantele medicinale. Natura, toamna este atat de generoasa, doar trebuie sa stim s-o observam si, totodata, sa-i culegem roadele. In acest articol vreau sa ma opresc la unul din fructele cunoscute de mult prin bogatia in vitamina C. Studii recente situeaza macesele ca sursa cea mai bogata, astfel dupa unii autori macesele comune pot contine pana la 4.500 miligrame vitamina C, la 100 de grame de fructe, cu mult mai mult decat citricele, coacazele negre, varza, spanacul, patrunjelul si fructele de catina alba. Una din speciile de macese, si anume, cele ale macesului de munte, contin pana la 9.000 miligrame la o suta de grame parte comestibila (pulpa). Totodata macesele comune contin provitamina A, mici cantitati de vitamine B, K, P, proteine, lecitina, zaharuri (pectine), enzime, antioxidanti, minerale (calciu, fosfor, magneziu, potasiu etc.). Energia eliberata este de 127 calorii la 100 g parte comestibila. Macesele comune se culeg in lunile septembrie - octombrie, la inceputul coacerii, cand au culoare portocaliu-rosie, inainte de a deveni moi (coacere depasita) sau de a suporta primul inghet. Este una din prevederile in scopul de a reduce pierderea din continutul initial maxim in vitamina C; a doua masura esentiala este uscarea lor, care trebuie facuta rapid, la temperaturi cuprinse intre 55 _ 105 grade Celsius, la cuptor si nu treptat la caldura, datorita faptului ca unele enzime descompun vitamina C, iar apa din compozitie se elimina rapid, pentru a nu se distruge aceasta! Nu se usuca la soare sau in podul caselor. Totodata este necesar pe parcursul pastrarii lor a se evita contactul cu metale, fier si cupru, folosindu-se ustensile uscate din sticla, mase plastice, vas emailat sau tifon; ambalarea acestora se face in pungi de hartie sau cutii de lemn. S