Sa fie el vreun nebun furios? Nici vorba. Cristian Pavaluca nu e un marginal confuz ca Isaia, omul care l-a improscat cu cerneala pe fostul presedinte Constantinescu. Pavaluca este un om cu studii superioare, pe care le-a absolvit cu o medie aproape de zece, ceea ce i-a permis apoi sa inceapa o cariera universitara. In '90 emigreaza in Canada, unde lucreaza ca inginer, intre proiectele sale inregistrandu-se masini digitale, linii tehnologice si chiar o fabrica. In particular, conduce o trupa de teatru de amatori, punand in scena spectacole de Caragiale, Kiritescu si Musatescu. In sfarsit, este secretar al unui consiliu parohial. Este aceasta biografia unui dezaxat, certat cu normele de convietuire sociala? Mie mi se pare ca este a unui cetatean in cel mai strict sens. De altfel, la manifestarile de inaugurare a pietei romanesti din Montreal, Pavaluca era invitat oficial de primarie. El nu vrea altceva decat sa-l faca "de caricatura" pe Iliescu, sa nu se poata lauda ca a fost admis si de diaspora, cum a fost in tara. Pentru aceasta cheltuie douazeci de dolari, incercand sa gaseasca "branza cea mai puturoasa". S-a inspirat din "modelul Jean CrĂŠtien", fostul premier al Canadei, caruia i s-a aruncat o tarta cu frisca, forma de protest care a si luat numele de "entarter". Protestatarul nu risca sa fie arestat pentru ca o tarta nu raneste decat in orgoliu. Dar sa vedem filmul evenimentelor. Pavaluca rateaza momentul intampinarii oficiale, Iliescu trece prea repede si el ramane cu branza in mana. Nu misca toata ceremonia de frica sa nu atraga atentia; branza i se scurge pe pantaloni, pe pantofi... In sfarsit, Iliescu revine, Pavaluca arunca ce i-a mai ramas, nu-l nimereste, dar "ca si la cadourile pentru femei, gestul conteaza". Garzile de corp ii rasucesc mainile la spate in timp ce el ii striga presedintelui, incercand sa-i parafrazeze o vorba mai veche: "de ce ina