Campania electorală a fost atît de specifică, încît nu a semănat cu nici una de pe pămînt: nu existau datele unui recensămînt fiabil şi, ca o consecinţă a deceniilor de război, puterea conducătorilor de trib care controlau miliţii private înarmate ameninţa în mod serios candidatura preşedintelui Karzai, candidatul guvernului central, susţinut de organismele internaţionale. Loialităţile tribale contează foarte mult în Afganistan şi liderii tribali sînt - în general - ascultaţi. Metodele lor sînt directe: bătrînii din tribul Terezay au ameninţat că vor da foc caselor acelor membri ai tribului care nu vor vota pentru Karzai. În altă regiune, ministrul Lucrărilor Publice a desfăşurat de-a lungul drumului prăfuit din satul său natal soldaţi în uniforme de camuflaj, iar în corturi imense au fost instalate cazane uriaşe unde fierbea pilaful de miel. "Am pregătit mîncare pentru aproximativ 3.500 de persoane", spune cu nedisimulată mîndrie un bucătar transformat în agent electoral. Dar nu doar cu pîine trăieşte omul: "Karzai este de-al nostru, îl cunoaştem pe tatăl lui, ştim familia lui şi el e fidel tradiţiilor noastre paştune. El se roagă de cinci ori pe zi; nu fumează; n-a lovit niciodată pe nimeni; orice bărbat şi orice femeie sînt obligaţi să-l voteze pe el, altfel vor comite un mare păcat", spunea un mollah la o adunare electorală. Venit din străinătate după victoria occidentală împotriva talibanilor, cu ajutorul americanilor şi sprijinit de oamenii lui Allah, Karzai a izbutit în cei trei ani de cînd e la Kabul să-i convingă pe unii dintre importanţii săi compatrioţi că-i pot acorda încrederea, că el poate asigura evoluţia paşnică a conflictelor tribale. Talibanii ameninţau că vor împiedica prin acte de violenţă desfăşurarea scrutinului, dar nu şi-au făcut simţită prezenţa, aşa că problema esenţială a rămas cea a cernelii. După vot, o pată de cerneală pe mîna ale