- Editorial - nr. 194 / 1 Octombrie, 2004 Atunci, cand unii membri ai etniei minoritare maghiare, indivizi cu vesnice capete infierbantate, fluturau ideea unor enclave autonome sub denumirea devenita obsesie a "Tinutului Secuiesc", poate ca unora le-a scapat un amanunt semnificativ care spune totul despre scenariile lor bine ticluite, pentru a fi jucate, sub alti regizori, pe scena zbuciumatei istorii a Transilvaniei. Csapo József, Szilágy Zsólt, Tõkes Lászlo, Toro T. Tibor, Szász Jenõ, Fodor Imre si altii puneau la cale toate aceste diversiuni cu un singur scop: renasterea, pe alte cai, a defunctei Regiuni Autonome Maghiare, ale carei consecinte nefaste le-au simtit din plin si dramatic, pe pielea lor, romanii din judetele Mures, Harghita si Covasna. Atunci, cand aceiasi aventurieri dintre fetele udemeriste locale, adepti ai neorevizionismului si ai federalizarilor, faceau spume la gura si tineau (si tin!) mortis ca strada cu frumosul nume romanesc _ Calarasilor _ sa fie botezata Kossuth Lajos, fiul unui taran slovac, casatorit cu o fata dintr-o familie de nobili, sustinut de cei care au cheltuit averi imense pentru ca acesta sa fie ales in Dieta, care se facea vinovat, la 1848-1849, de crime abominabile, de suferintele romanilor ardeleni, se lucra plecand cu totul de la alte considerente. Parvenitul, intolerantul Kossuth, la doleantele romanilor raspundea invariabil: "Daca nu se maghiarizeaza, acestia vor fi exterminati!". Rezultatele represiunilor din 1848-1849 sunt cunoscute: peste 40.000 de romani _ ucisi, 300 de sate, biserici si manastiri _ arse sau rase de pe fata pamantului! "Excesele lui Kossuth l-au inspaimantat pana si pe generalul Bem, polonezul care comanda trupele unguresti din Transilvania" _ scria I.C. Dragan. "Obtuzul Kossuth, care a inmormantat revolutia ungara, nu a inteles mersul vremii, nu a priceput deloc problema nationalitatilor". Iar unii