- Editorial - nr. 195 / 2 Octombrie, 2004 Din nou coboara toamna pe "Muras si Tarnave" cu sacul aproape gol, saraca si plina de nevoi, mai ales pentru agricultorii care au fost nevoiti sa-si "cultive" tarina cu buruieni si maracini. Aproape in toate satele muresene intalnesti parcele intinse cu teren arabil neexploatat, in timp ce culturile cu plante tehnice au fost uitate. De pilda, sfecla de zahar a fost dintotdeauna "cultura de aur" a taranului roman, capabila sa-i asigure un venit banesc substantial. In vremurile trecute, aceasta cultura aducea bani grei in visteria cooperativelor agricole, iar dupa "revolutie", prin distrugerea fabricilor de zahar si printr-o politica paguboasa de ploconire in fata strainilor, s-a diminuat ingrijorator de mult interesul agricultorilor pentru infiintarea de exploatatii cu sfecla. La ora actuala, Romania a ajuns in situatia umilitoare, rusinoasa, strigatoare la cer, de a cultiva numai 13.094 hectare cu sfecla de zahar, suprafata care o cultiva judetul Mures pana in 1989. Ca o dovada despre nepasarea guvernantilor pentru salvarea unei traditii valoroase, amintim doar ca in Romania se cultiva pana la "revolutie" 200.000 de hectare (6,5 la suta din suprafata arabila a tarii) cu sfecla de zahar si ca cele 33 de fabrici de zahar asigurau necesarul la consumul intern de zahar si un excedent pentru export. Azi mai functioneaza 6 fabrici: Oradea _ cu o suprafata de sfecla contractata de 2.452 ha; Ludus _ 3.001 ha; Bod _ 2.280 ha; Liesti _ 809 ha; Corabia _ 490 ha; Pascani _ 3.882 ha. Daca se are in vedere consumul de zahar al Romaniei, de 400.000 _ 500.000 tone anual, cele 13.000 de hectare cultivate cu sfecla de zahar in acest an, cu o productie estimata de 30 tone/ha, vor asigura, la un randament de 12 la suta zahar, o cantitate de 48.000 _ 52.000 tone zahar (circa 20 la suta), pentru diferenta de 80 la suta vom apela la mila strai