- Cultural - nr. 197 / 6 Octombrie, 2004 Muntele Sfant este ceea ceste astazi si datorita romanilor, credintei ortodoxe a acestora. Ei au salvat adesea prin daniile lor viata multor manastiri, intre acestea Vatopedu beneficiind de sprijin incepand cu Stefan cel Mare si Sfant, care a construit turnul de aparare si portul Manastirii. De altfel, un portret votiv al domnitorului moldovean se afla pe zidul tunului, reprezentandu-l pe Stefan cel Mare si Sfant cu coroana pe cap, inchinand o biserica Maicii Domnului (ocrotitoarea Muntelui Sfant) care e cu Pruncul Isus in brate. Sub portret se afla stema Moldovei de la 1496. Danii pentru Vatopedu a facut si Alexandru Lapusneanu, care a dat anual 300 de galbeni rosii si 65 aspri turcesti, facand si reparatii la biserica, pe aceasta aflandu-se, de altfel, o stema din marmura a Moldovei, langa aceasta fiind si o stema a Tarii Romanesti. In sirul celor care si-au legat numele de Manastirea Vatopedu este Vlad Vintila, cu un mertic anual de 10 000 aspri, si Neagoe Basarab, care a dat ajutor anual de 200 de taleri, dar a facut si lucrari de reparatii si constructii la acoperisul bisericii, la turnul de paza, pivnita, bucatarie, magazie de alimente, ridicand si un paraclis inchinat braului maicii Domnului. Acestuia i se alatura, in timp, Matei Basarab, care daruieste Manastirii icoanele imparatesti (1635), Vasile Lupu, care plateste catre Inalta Poarta datoriile Manastirii (1652) si contribuie la intretinerea acesteia, iar Constantin Brancoveanu a sprijinit anual Manastirea cu 21 000 aspri. In ultimul sfert de veac XVII, prin contributia Manastirii Golia - Iasi s-au facut lucrari de reparatie la Manastire, iar peste trei decenii, la sfarsitul secolului XVIII si domnii fanarioti au contribuit la mentinerea in putere a Manastirii Vatopedu. In tezaurul actual al Manastirii Vatopedu se afla numeroase valori provenind din spatiul rom