Mihai Cimpoi, Lumea ca o carte, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, 2004. 228 pag.
Studii şi eseuri consacrate unor mari scriitori: Tolstoi, Dostoievski, Cehov, Gogol, Balzac, Rimbaud, Baudelaire, Eminescu, Blaga, Kafka, Eugen Ionescu ş.a. Interpretări calme şi profunde, care impun noi viziuni critice fără isteria stilistică a nonconformiştilor de profesie.
Siguranţa exegetului se datorează serioasei sale pregătiri filosofice, de care el nu face paradă. Având o concepţie despre lume (la constituirea căreia a contribuit foarte mult gândirea lui Heidegger), Mihai Cimpoi priveşte cu spirit critic şi utilizează cu discernământ (iar uneori contestă) ideile puse recent în circulaţie, chiar şi pe cele în vogă.
P.S. Merită felicitări Editura Fundaţiei Ideea Europeană pentru ideea (europeană!) de a publica sistematic critică literară. Ca şi pentru modul decis în care alege texte valoroase: Dostoievski şi Tolstoi. Poveste cu doi
Simona Constantinovici, Dicţionar de termeni arghezieni, vol. I (A-F), Timişoara, Ed. Universităţii de Vest, 2004.
necunoscuţi de Ion Ianoşi, Antimemoriile lui Grobei de Laura Pavel şi acum, iată, Lumea ca o carte de Mihai Cimpoi.
Autoarea şi-a restrâns (deocamdată) aria investigaţiilor la poezia lui Tudor Aghezi, inclusă în volumele I, II, III şi IV din Scrieri, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1962-1963. Dicţionarul, realizat cu rigoare ştiinţifică, are şi un (discret) parfum literar. El poate fi comparat, ca valoare, dar şi ca utilitate, cu Dicţionarul limbii poetice a lui Eminescu (1968), realizat de un grup de cercetători coordonat de Tudor Vianu. Pe baza unor lucrări de acest fel se pot
Passionaria Stoicescu, Noapte bună, Sâmbure de prună!, Bucureşti, Ed. Bizanti
