- Cultural - nr. 197 / 6 Octombrie, 2004 La Muntele Athos sunt douazeci de manastiri: Marea Lavra, Caracalu, Filoteu, Iviru, Cutlumusu, Stavronichita, Pantocrator, Vatopedu, Esfigmenu, Hiliandaru, situate in nordul Muntelui Athos, si Dionisiu, Grigoriu, Sf. Pavel, Simonpetra, Xenofont, Xeropotamu, Pantelemon, Dochiaru, Costamonitu si Zografu, in sudul Muntelui Sfant, numeroase schituri, chilii, colibe… si multi sihastri. Intre acestea, Manastirea Vatopedu joaca un rol important in viata monahala athonita, fiind printre cele mai vechi (prima asezare monahala datand din 383) si mai mari manastiri de la Muntele Athos, iar cuvantul staretului acestei Manastiri in luarea deciziilor legate de viata de aici fiind adesea decisiv. Fiind asezata insa pe un platou la joasa altitudine, pe coasta de nord a Muntelui Athos, Vatopedu a fost si foarte expusa la atacurile venite dinspre mare, cazand de mai multe ori prada devastarilor, incendiilor, calugarii platind si ei adesea tribut de sange. Manastirea Vatopedu a renascut insa mereu din propria cenusa, iar biserica sa, cu hramul "Buna vestire" dateaza din secolul XI, iar fresca sa de la 1312, fiind executata de pictorul Panselinos, care a pictat si biserica Protaton. La sfarsitul deceniului noua al secolului trecut, cand Manastirea era in paragina si ea mai avea doar sapte calugari, si acestia imbatraniti, aici a venit geronda Efrem, care a dat din nou viata Manastirii, iar numarul calugarilor se apropie de o suta. Manastirea are in incinta zece paraclise si in afara patru. De Manastirea Vatopedu tine si Schitul Colciu, unde sunt numai calugari romani, intre ei, pana in acest an, si parintele Dionisie, care a trecut la cele vesnice in 2004, la 95 de ani, dupa ce 11 ani a trait fara lumina ochilor. Mai sunt 12 romani chiar la Manastirea Vatopedu, iar geronda Efrem se declara foarte multumit de ei. NICOLAE BACIUT - Cultu