Coruptia si atacurile impotriva libertatii presei sunt cele doua mari bube din capul Romaniei, concluzioneaza raportul de tara dat publicitatii, saptamana aceasta, la Bruxelles. Doua probleme care merg mana in mana. Cu cat coruptia contamineaza nivele mai inalte ale puterii, cu atat mai incomoda devine o presa independenta. Mai ales intr-un an electoral.
Dojeniti de raportorii europeni, guvernantii nostri se bat cu pumnul in piept si se jura ca-i vor aduce in fata Justitiei pe infractorii care au molestat jurnalisti.
Dar cum ramane cu comanditarii acestor fapte? Dar cu cei care le-au instigat, fie si indirect? A fost cumva demis Mircea Pascu, ministrul Apararii, cel care le amintea, cu subinteles, gazetarilor ca "viata este scurta"? Pascu a recidivat, saptamana trecuta, somand un jurnalist de la Academia Catavencu s-o "lase mai moale" cu anumite investigatii incomode.
Daca un ministru al Cabinetului Nastase isi permite asemenea "iesiri" si nu este in nici un fel sanctionat, ce fel de semnale transmite Guvernul cu privire la pozitia sa fata de libertatea presei?
Oricat de inacceptabila si de revoltatoare, molestarea unor jurnalisti nu este totusi cea mai grava dintre problemele care ameninta mass-media din Romania. Sugrumarea libertatii de expresie se face prin metode mult mai subtile si mai eficiente, de cele mai multe ori de natura economica.
Este vorba despre dirijarea publicitatii bugetare, despre reesalonarea datoriilor catre stat, despre diferite facilitati fiscale. De ce sa bati un gazetar, cand articolul lui poate fi pur si simplu blocat de conducerea redactiei? Metoda batei se mai aplica numai in provincie. La Bucuresti, vorbim despre "modificarea politicii editoriale". Vezi scandalul "Romania libera".
Jurnalistii respectatului cotidian au fost socati atunci cand reprezentantul patronatulu
