Substantiv comun, genul neutru. În germană "der Krieg", masculin. Sugerînd, parcă, un atribut de gen asociat impulsivităţii şi agresivităţii bărbăteşti. "La guerre", în limba lui Voltaire, feminin, cu intuiţia, poate, a uriaşei forţe germinative ce urmează îndeobşte războiului. Confuzia şi Războiul, o pereche perfectă. Neatinsă de timp, tehnologie sau schimbări culturale. Adevăr empiric reconfirmat şi în lumea globalizării. O singură lume, mai multe războaie: religioase, de gherilă, teroriste, antiteroriste, ale civilizaţiilor, de independenţă, preventive, preemptive, punitive, locale, globale. Toate la un loc, fiecare luînd locul celuilalt? Sau, mai degrabă, mai multe lumi, fiecare cu războiul ei? Ori, fiecare în felul ei şi toate la un loc, luptîndu-se cu acelaşi inamic, terorismul? Vocile teoriei sînt aproape la unison. Cu toate diferenţele, discrepanţele economice şi sociale, cu toate clivajele şi tensiunile ei, lumea de azi, dacă nu a devenit deja, se grăbeşte să fie una globală. Noua axis mundi a străpuns graniţele şi barierele statului modern, pentru a lega direct şi definitiv localul de global. Există deja o agendă de probleme globale, de la cele de mediu la sărăcia endemică a unor întregi continente şi de la gestiunea resurselor la conflicte. Infrastructura vieţii moderne - comunicaţii, transport, fluxuri comerciale şi financiare - este deja globală, iar schimbările tehnologice ce se succed cu viteză uluitoare o împing în aceeaşi direcţie: o lume fără bariere spaţio-temporale, în curs de comprimare accelerată. Una cufundată şi confruntată permanent, iar adesea confundată cu propria ei imagine, revărsată într-un flux neîntrerupt de semne/imagini live, ori prelucrate, deformate şi mixate artistic, pentru a satisface în acelaşi timp setea de evadare din real şi pe cea de consum a "realului în stare pură" de care suferă cronic locuitorii satului mondial.