America şi primejdiile terorismului Războiul împotriva terorismului a intrat în al patrulea an, apropiindu-se, ca durată, de faza antefinală a celui de-al doilea război mondial pe teatrele de operaţiuni din Europa. La ora unui bilanţ provizoriu, există mai multe criterii de evaluare a rezultatelor unui astfel de conflict, în tragică şi plină desfăşurare. Unul ar fi numărul de căpetenii inamice scoase din luptă - circa 70% din ierarhia de vîrf a organizaţiei Al Qaida, după evaluările americane. Un altul ar fi creşterea sau descreşterea virulenţei teroriste în lume. Aici statisticile arată că, prin numărul de atentate, virulenţa teroristă a crescut de fapt pe plan global, determinînd o vizibilă deteriorare a situaţiei. În pofida faptului că, după 11 septembrie, teritoriul american a fost scutit de agresiune, interesele americane şi pro-americane au fost lovite pe glob printr-un număr mereu crescînd de atentate, acoperind o arie geografică tot mai vastă: India (22 ianuarie 2002), Pakistan (23 ianuarie, 17 martie, 14 iunie, 5 august 2002 şi 28 februarie 2003), Filipine (4 martie 2002), Tunisia (11 aprilie 2002), Arabia Saudită (12 mai, 9 noiembrie 2002 şi 30 mai 2004), Maroc (16 mai 2002), Yemen (30 decembrie 2002), Kenya (28 noiembrie 2002), Indonezia (12 octombrie şi 5 august 2002), Turcia (15 noiembrie 2003). Fatidicul 11 martie care a zguduit Madridul anul acesta este doar una din cele mai recente expresii ale unei confruntări care se prelungeşte, în timp ce, fundamental asimetric, războiul continuă. A adăuga acestei enumerări seria acţiunilor zilnice de agresiune armată semănînd teroare în Israel şi teritoriile ocupate, în Afganistan şi în Irak, arată că întrebarea din subtitlul unei cărţi care stîrneşte azi vîlvă în America poate cu adevărat pune pe gînduri: Why the West is Losing the War on Terrorism*. Cum a schimbat această stare de război climatul Americi