Creditele in valuta s-au mentinut in topul preferintelor romanilor inaintea celor in lei inca din 1996. Daca pana anul trecut, intreprinderile erau principalii beneficiari ai creditelor in valuta, din Creditele in valuta s-au mentinut in topul preferintelor romanilor inaintea celor in lei inca din 1996. Daca pana anul trecut, intreprinderile erau principalii beneficiari ai creditelor in valuta, din 2003, riscurile aferente unor astfel de credite s-au transferat si catre buzunarele persoanelor fizice, care s-au imprumutat din ce in ce mai mult in valuta pentru a-si achizitiona o masina de spalat sau un televizor, insa mai ales pentru a-si cumpara o locuinta. La sfarsitul lunii iulie, imprumuturile acordate de banci populatiei se ridicau la 106.475 miliarde lei, dintre care creditele in lei reprezentau aproape 69.000 de miliarde lei. Daca pentru imprumuturile pe termen scurt si mediu, balanta se inclina in favoarea creditelor in moneda nationala, in privinta creditelor pe termen lung, situatia este la polul opus: imprumuturile in valuta erau in iulie in valoare de 24.733 miliarde de lei, in timp ce creditele in lei abia depaseau nivelul de 3.000 de miliarde lei.
De ce prefera romanii sa se imprumute in valuta?
In conditiile in care dobanzile la creditele in lei variaza intre 21 si 30 la suta, este lesne de inteles de ce un roman prefera sa contracteze un imprumut in euro sau dolari, pentru care dobanda variaza intre 7 si 12 la suta. Un calcul simplu arata ca pentru un imprumut de 10.000 de euro, rambursabil in 10 ani, diferenta dintre rata in lei sau in euro este de la simplu la dublu. La imprumutul in lei, rata fixa lunara ar fi de 9,3 milioane de lei, in timp ce pentru varianta in valuta s-ar plati constant 130 de euro - adica circa 5,33 milioane de lei la un curs de 41.000 lei/euro. Insa economia la dobanda inseamna asumarea unor riscuri suplimentare
