"Uniunea Europeana n-are nevoie sa importe din Romania coruptie, birocratie, spaga si conservatorism".
Dupa o monitorizare neoficiala, in cei trei ani si jumatate de deputatie, vicepresedintele Pd Emil Boc a luat cuvantul in plenul Camerei Deputatilor de peste 200 de ori! Carismaticul universitar, aranjat mereu la patru ace, cu "giaca e cravata", cum cere moda oficiala, avea mereu ceva de spus. Ceva de sanctionat, iute si necrutator, exact si intotdeauna argumentat. Aparitia sa, in anul 2000, pe scena politica, i-a socat pe multi dintre adormitii cu abonament din Parlament, carora le-a tulburat siesta, cu o impetuozitate rebela, ca un amnar ce aprinde iasca din prima lovitura.
Nascut in 1966 in comuna clujeana Margau, premiantul cu sapte coronite puse una peste alta a plecat direct de la coada vacii spre capitala Ardealului. A urmat la Cluj liceul si doua facultati inrudite, Istorie-Filosofie si Drept, setea sa de invatatura nefiind potolita nici astazi, cand isi pregateste lucrarea pentru al doilea doctorat, in Drept Constitutional, dupa obtinerea titlului de doctor in Stiinte Politice, in urma cu cativa ani. Toba de teorie, Boc a intrat in politica cu un scop bine definit: acela de a-si pune in practica invatatura acumulata. Un coleg de la universitate i-a spus fara menajamente: "Daca nu face politica un doctor in politica, atunci cine? Daca nu acum, la treizeci si cinci de ani, atunci cand"?. A luat aminte si s-a lansat in cucerirea redutei din... mintea sa: politica in folosul exclusiv al societatii. Asa citise in carti, asa grait-au marii politologi ai lumii, cu care se infratise prin biblioteci. Dar in primele clipe ale carierei de parlamentar, a fost tentat "sa dea pagina", sa vada unde scrie ca deputatii pot vota in lipsa?, unde se face vorbire ca poti citi ziarul in timpul dezbaterii unei legi?, ca leafa mare e batuta in cuie, indiferent de