- Comentariu - nr. 201 / 12 Octombrie, 2004 S-a spus, nu o data, ca, fata de numarul locuitorilor si de potentialul economic al tarii, Romania ar avea una din cele mai "umflate" scheme parlamentare din Europa, si nu numai. Nu este insa treaba noastra sa comentam, daca acest lucru este bun sau rau pentru tara. Ceea ce surprinde insa, din capul locului, este faptul ca, in majoritatea sondajelor de opinie din ultimii ani, Parlamentul este institutia in care romanii au cea mai mica incredere. Insa nici asupra cauzelor acestei stari de fapt nu vom insista, intrucat am putea fi acuzati de subiectivism sau chiar de rea-credinta. Desi, in paranteza fie spus, oricine isi da seama ca intr-o tara democratica _ cum este Romania _ Parlamentul este una din institutiile fundamentale ale statului de drept. Credem insa ca, in contextul actual _ cand in Romania se traieste inca prost _, omul de pe strada percepe Parlamentul nu ca pe "legiuitorul tarii", "laboratorul in care se dezbat si se aproba legi", ci ca pe o institutie care "toaca banii tarii". Aceasta perceptie (poate, cam exagerata!) i s-a inoculat, in timp, omului simplu _ dupa cum releva si sondajele "de strada" _, nu pentru ca unii parlamentari citesc ziarele sau au fost surprinsi (de camerele de luat vederi) dormind in Parlament. Ci pentru maniera sfidatoare _ ce frizeaza bunul-simt _ in care "alesii" (fara deosebire de partid) isi aproba, adeseori, cu de la sine putere, drepturi si privilegii. Sa dam numai doua exemple, din multe altele. Primul. Acum, pe final de mandat, senatorii si deputatii se grabesc sa finalizeze statutul parlamentarului, document care le asigura deopotriva o batranete linistita celor care ies la pensie si sanctiuni financiare modice pentru cei mai iuti la manie. Astfel, dupa ce au renuntat la pensiile speciale, parlamentarii au gasit foarte repede o solutie compensatorie. Pensiile lor vor fi ca