Nu de mult, revista Secolul 21 a consacrat un numar special Universitatii: institutiei academice generice, cu firesti contextualizari contemporane, internationale si romanesti. Volumul (peste 300 de pagini) a fost semnalat si in revista noastra. Importanta si acuitatea subiectului justifica din plin o revenire.
O privire – mai intii – asupra sumarului, care ofera cite un pic (daca nu mai mult!) din toate temele pe care institutia universitara le activeaza: de la cele strict academice, studioase, la cele sociale, comunitare, politice. Sint si texte teoretizante, si „studii de caz“. La cele dintii ma voi referi deindata. In concret sint prezentate Universitatea bilingva de la Fribourg/Freiburg, despre care scriu Urs Altermatt si Christina Späti (celui dintii, pe care l-am intilnit catre sfirsitul anului academic 2003-2004 in exercitiul functiunii sale de rector, la Fribourg, i-a aparut acum citiva ani o carte in Romania, unde a si venit pentru lansare) sau situatia actuala a invatamintului superior britanic, prezentata de Adrian Nicolescu. Unele contributii, scrise special pentru Secolul 21 de autori romani sau straini ori traduse, se ocupa de cite o dimensiune a fenomenului academic dintr-o tara anume: Sylviane Roche si Marc Quaghebeur, francofoni traitori una in Elvetia, celalalt in Belgia, se ocupa – evident! – de francofonie. Nu lipsesc datele de „genealogie“ mai indepartata, precum cele din studiul Soranei Sorta (Universitatea in Evul Mediu).
De la noi, sint readuse in discutie figurile obscurului pasoptist Samoil Botezatu, al carui portret e reconstituit migalos de Mihai-Razvan Ungureanu, si a lui Gheorghe Asachi, autorul unui proiect de reforma universitara restituit in context (Enseignement supérieur, in franceza).
Invatamintul nostru universitar de azi se bucura de atentia multor „actori“ ai sai din ultimele decenii sau mai tin
