La jumatate de octombrie, invatamantul romanesc celebreaza cea mai insemnata zi a istoriei sale: un sfert de mileniu de existenta. Acum 250 de ani, la Blaj, s-au deschis Scolile Blajului, "fantanile La jumatate de octombrie, invatamantul romanesc celebreaza cea mai insemnata zi a istoriei sale: un sfert de mileniu de existenta. Acum 250 de ani, la Blaj, s-au deschis Scolile Blajului, "fantanile darurilor", cum le-a numit ctitorul lor, episcopul Petru Pavel Aron, care in 11 octombrie 1754 a deschis cea dintai scoala spunand: "Scoala de obste va fi a tuturor, de toata varsta, de cetatenie, de cantare si de scrisoare, nici o plata de la ucenici asteptandu-se". Fara indoiala, principiul invatamantului general si gratuit s-a nascut tocmai din aceasta dorinta si vointa a ctitorilor invatamantului de obste. La Blaj s-au deschis initial trei scoli: cea de obste (primara, cu limba de predare romana), latineasca (medie) si de preotie (superioara). In scoala latineasca si in cea de preotie pana in 1848 obiectele de invatamant erau predate in limba latina. Tot in cadrul acestor scoli, din 1834, Simion Barnutiu are initiativa si curajul de a preda filosofia in limba romana. Importanta si rolul Scolilor Blajului in istoria si cultura romana sunt exceptionale: Scoala Ardeleana, educarea fruntasilor Revolutiei Romane de la 1848, locul de suflet al istoricilor, publicistilor si scriitorilor secolului XX. Aici, in scolile romanilor de pretutindeni, s-au nascut directiile dezvoltarii invatamantului romanesc: general, liceal, universitar. Memoriei fauritorilor de tara, prezentul le ofera astazi o sarbatorire cu surle si trambite. Mai adecvata, in spiritul si in sensul idealurilor lor, ar fi fost sarbatoarea unui invatamant romanesc modern, complex si viabil.