Michel TOURNIER
Fecioara si capcaunul
Traducere de Tereza Culianu-Petrescu, Editura Polirom,
Colectia „Biblioteca Polirom.
Proza XX“,
Iasi, 2004, 192 p.
Ceea ce da specificitate romanului Gilles &Jeanne (Gallimard, 1983) in cadrul operei lui Michel Tournier este zona de unde isi extrage materia epica. Observatia nu este intimplatoare, pentru ca de aici pleaca problema cea mai importanta pe care o ridica romanul. Daca Vendredi, ou les limbes du Pacifique (1967) este rescrierea, intr-o oarecare masura, a romanului lui Defoe, daca Le roi des aulnes (Prix Goncourt, 1970) se petrece in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, daca Gaspard, Melchior &Balthazar (1980) porneste de la cunoscuta legenda din Noul Testament, romanul, tradus in romaneste cu titlul Fecioara si capcaunul (Editura Polirom, 2004), este o povestire medievala, mai apropiata de realitatea istorica decit celelalte.
Personajul principal nu este Fecioara, Jeanne d’Arc, ci Gilles de Rais, personaj real, de care se leaga o istorie macabra a Evului Mediu francez. Georges Bataille i-a consacrat chiar o carte (Le procès de Gilles de Rais, 1965) acestui baron feudal care sodomiza si omora copii si pe care localnicii l-au asociat repede in folclorul lor cu Barba-Albastra, cel care va ajunge in povestea lui Perrault. Jeanne d’Arc, desi nu ocupa spatiul cel mai important in roman, este totusi cea care determina, in logica romanesca a lui Tournier, evolutia personajului Gilles.
In maniera specifica, autorul rescrie istoria, fara a se departa prea mult de realitate, o realitate care, in schimb, se apropia foarte mult de universul, de temele lui preferate. Ioana este fata-baiat, intruchipare a androginului, iar Gilles este capcaunul, personajul care apare sub diferite forme in multe dintre romanele sale. Apar, de asemenea, motive recognoscibile pr
