- Diverse - nr. 203 / 14 Octombrie, 2004 Mai anii trecuti, in cadrul unui interviu luat de un coleg pe vremea in care ma aflam in Parlament, eram intrebat cam cati ziaristi din Romania, aparuti dupa decembrie 1989 ca ciupercile dupa ploaie, ar merita sa ramana si sa poarte pe mai departe condeiul. Vazand acea plevusca ce se vantura cu acreditari pe la Camera Deputatilor, m-am oprit, cu indulgenta, la un procent de maximum 45 la suta! Lipsa harului, a acelei chemari pentru o meserie plina de responsabilitati, a culturii generale (acel bagaj al acumularilor prin lectura si educatie), a intuitiei, a instruirii (unii nici macar nu s-au obosit sa-si faca studiile necesare!), a atestarii profesionale, a placerii de a fi in slujba cititorului, singurul nostru judecator impartial, ar fi cateva dintre argumentele sustinerii de mai sus. "Ce ati face cu ceilalti?" - am fost intrebat. I-as indemna _ am replicat, fiind si vremea lucrarilor agricole de vara - sa treaca la sapa. La prasit! Numai ca frica mi-e ca nu vor face nici o deosebire intre o buruiana si o planta si vor taia porumbul! Spusele mele i-au iritat atunci pe unii colegi. Cu tot respectul pe care-l port, in toate privintele, colegilor ziaristi adevarati, afirmatia de atunci mi-o mentin si azi! Mai zilele trecute, am fost intrebat cam cati dintre candidatii mureseni, aflati pe listele electorale pentru alegerile generale din noiembrie, as retine? Am dat un raspuns scurt, direct: 10 la suta! De ce? Pentru ca, luati de valul de partid, manati de ambitii desarte, toti se vor acolo, fara a realiza ca nu sunt buni pentru Parlament. Foarte putini cunosc ce se cere de la un deputat sau un senator, ce inseamna parlamentarismul adevarat. Multi uita, imediat ce au fost validati, pentru ce au fost trimisi de electorat in Sfatul Tarii, confundand, regretabil, interesul national cu buzunarul propriu, cu afacerile si firmele pers