O garsoniera la Roma se vinde cu 200.000 euro. Pretul pare astronomic, dar diferentele fata de Romania se estompeaza daca ne raportam la...PER.
Industrializarea fortata a obligat autoritatile comuniste sa construiasca acelerat locuinte; asa au aparut celebrele cartiere-dormitor.
Dupa A‘90, chiriasii si-au putut cumpara cu preturi derizorii apartamentele, iar numarul proprietarilor a crescut spectaculos. Ce-i drept, e vorba de "cutii de chibrituri", locuinte in mare parte insalubre in blocuri care se degradeaza rapid.
In tarile dezvoltate din Europa, a fi proprietarul unei locuinte este considerat un lux. Concentrarea proprietatilor s-a facut in timp (nu au traversat perioada etatista de la noi), iar preturile sunt, datorita cererii mari, exorbitante.
"O cunostinta si-a luat dupa luni de cautari staruitoare o garsoniera la periferia Romei pentru care a trebuit sa scoata din buzunar 200.000 euro. In general, italienii isi cumpara rar locuinte, cei mai multi prefera sa-si schimbe casa cu una mai mare dupa ce au strans suficienti bani. E drept, chiriile, desi piperate, pot fi acoperite dintr-un salariu mediu (2.
000 euro)", ne-a spus Claudia Stanila, o romanca ce studiaza in Italia, care marturisea ca trebuie sa scoata lunar din buzunar 1.000 de euro pentru chirie.
Desi suma pare mare, situatia din Romania este chiar mai tragica (la un salariu mediu de 150 euro, o chirie la periferia Bucurestiului te costa peste 100 euro chiar si pentru o garsoniera).
"Am renuntat la speranta ca voi mai deveni in aceasta viata proprietar; preturile sunt foarte mari, de ordinul a sute de euro, chiar si pentru locuintele modeste, iar avansul solicitat de banci pe masura," spune Florentina Plesu, o romanca stabilita in Austria de 7 ani.
E greu de presupus ca evolutiile din sectorul imobiliar vor adu
