- Social - nr. 204 / 15 Octombrie, 2004 Desi si-au insusit diverse doctrine politice, ba chiar cei de la BNS si-au creat un partid, liderii sindi calisti romani, dornici sa se vada in Parlamentul Romaniei, au facut pasul inapoi fata de intentiile lor de a candida pe liste electorale. Cu toate ca in zilele de 14-16 octombrie a.c. trebuia sa aiba loc, la Bucuresti, Congresul de fuziune dintre confederatiile BNS si CNSLR-Fratia, acest lucru nu s-a intamplat din mai multe motive, unul tinand de miscarile din interiorul federatiilor sindicale, membre ale confederatiilor, unele federatii parasind confederatiile, si un al doilea motiv fiind acela ca reprezentanti ai unor state cu experienta democratica si-au manifestat nedumerirea fata de o posibila prezenta in Parlament a liderilor de sindicat romani, lucru care contravine practicii mondiale de sindicalism. Mai mult, in context, Ambasada SUA la Bucuresti a acuzat alianta BNS cu PRM, partid apreciat drept extremist, ceea ce si-ar fi pus amprenta si asupra unei miscari sindicale reunite. In consecinta, desi 15 lideri sindicali se si vedeau pe listele de parlamentari la alegerile din 28 noiembrie, conducerile celor doua confederatii au cazut de acord sa amane pana si fuziunea dintre ele la o data ulterioara, probabil in primavara anului viitor. Presiunile venite de jos, din partea organizatiilor sindicale, ca si din partea federatiilor care au decis sa paraseasca confederatiile daca va avea loc fuziunea, au determinat aceasta amanare care, pe de-o parte, este de inteles, dat fiind faptul ca un sindicat unit ar fi condus cu gandul la vechile structuri din regimul apus, cand sindicatele nu erau altceva decat un mijloc in plus de indoctrinare si control a membrilor societatii romanesti. Or, acum, data fiind existenta, pe plan mondial, a doi poli sindicali puternici, social-democrat si crestin-democrat, ar fi fost greu de explic